Indrumari catre libertate

Cele trei lucruri esenţiale

Meditaţia conţine câteva lucruri esenţiale în ea oricare ar fi metoda, dar acele câteva lucruri sunt necesare în fiecare metodă. Prima este starea de relaxare: nici o luptă cu mintea, nici un fel de control al minţii, nici o concentrare. În al doilea rând, observă orice se întâmplă doar cu o conştienţă relaxată, fără să intervii – numai observă mintea, în tăcere, fără nici o judecată, fără nici o evaluare.

            Acestea sunt cele trei lucruri: relaxare, observarea fără judecată, iar încet, încet, o mare tăcere va coborî deasupra ta. Orice mişcare din interiorul tău încetează. Tu exişti, dar nu este în sensul de „Eu sunt” – este doar spaţiul pur. Există o sută douăsprezece metode de a medita. Am discutat despre toate acestea. Ele diferă prin constituţia lor, dar elementele fundamentale sunt aceleaşi: relaxarea, observarea şi atitudinea de a nu judeca.

Fii jucăuş

            Milioane de oameni nu ajung la meditaţie pentru că meditaţia a dobândit o conotaţie greşită. Pare a fi foarte serios, foarte sumbru, are ceva religios în ea; pare ca şi cum ar fi numai oameni morţi, sau aproape morţi – cei care sunt sumbri, serioşi, au feţe lungi, care şi-au pierdut bucuria, distracţia, cheful de a se juca, sărbătorirea...

            Acestea sunt calităţile meditaţiei: o persoană cu adevărat meditativă este jucăuşă; viaţa este distractivă pentru ea, viaţa este o leela, un joc. Acea persoană se bucură foarte mult de ea. Nu este serioasă. Este relaxată.

Fii răbdător

            Nu fi grăbit. Graba cauzează întârzierea atât de des. Dacă ţi-e sete, aşteaptă cu răbdare – cu cât este mai profundă aşteptarea, cu atât mai repede vine.

            Ai plantat sămânţa, acum stai la umbră şi observă ceea ce se întâmplă. Sămânţa va pocni, va înflori, dar nu poţi grăbi procesul. Nu-i aşa că totul are nevoie de timp? Munceşte dacă trebuie, dar lasă rezultatele pe mâna existenţei. Nimic în viaţă nu se pierde, mai ales paşii care se fac în direcţia adevărului.

            Dar uneori vine şi nerăbdarea; nerăbdarea vine cu setea, dar acesta este un obstacol. Păstrează setea şi aruncă nerăbdarea.

            Nu confunda nerăbdarea cu setea. O dată cu setea există tânjirea, dar nu lupta; cu răbdarea există lupta, dar nu şi tânjirea. O dată cu dorinţa este aşteptarea, dar nu şi cererea; cu nerăbdarea există cererea, dar nu şi aşteptarea. O dată cu setea există lacrimi în tăcere; cu nerăbdarea există o luptă neliniştită.

            Adevărul nu poate fi atacat; el este atacat prin cedare, nu prin luptă. El este cucerit prin abandonare totală.

Nu căuta rezultatele

            Eul este orientat către rezultate, mintea aspiră mereu către rezultate. Mintea nu este niciodată interesată în actul în sine, interesul ei este rezultatul. „Ce voi câştiga din asta?” Dacă mintea poate câştiga fără să intre în vreo acţiune, atunci ea va alege scurtătura.

            De aceea, oamenii educaţi devin foarte vicleni, pentru că sunt capabili să găsească scurtături. Când câştigi bani legal, asta poate dura întreaga ta viaţă. Dar dacă poţi câştiga bani prin contrabandă, prin jocuri de noroc, sau prin altceva – devenind lider politic, prim-ministru, preşedinte – atunci vei avea toate scurtăturile la îndemână. Persoana educată devine vicleană. Nu devine înţeleaptă, pur şi simplu devine mai deşteaptă. Devine atât de şireată, încât vrea să aibă totul fără să facă nimic.

            Meditaţia se realizează numai la cei care nu sunt orientaţi către rezultate. Meditaţia este o stare neorientată spre scop.

Evaluează-ţi neştiinţa

            Dacă starea de a fi prezent se bucură de conştiinţă, starea de a nu fi prezent se bucură de neştiinţă. Nimic nu este greşit, pentru că neştiinţa este ca o odihnă. Altfel conştiinţa ar deveni o tensiune. Dacă eşti treaz timp de douăzeci şi patru de ore, câte zile crezi că poţi rămâne aşa în viaţă? Fără mâncare omul poate trăi trei luni; fără somn, în trei săptămâni înnebuneşte şi va încerca să se sinucidă. În timpul zilei eşti în alertă; în timpul nopţii te relaxezi, iar această relaxare te ajută în timpul zilei să devii din nou mai alert, mai proaspăt. Energiile au trecut printr-o perioadă de odihnă şi sunt mai vii din nou în timpul dimineţii.

            Acelaşi lucru se va întâmpla cu meditaţia: pentru câteva momente eşti perfect conştient, la vârf, iar în câteva clipe eşti în vale, odihnindu-te. Conştiinţa a dispărut, ai uitat-o. Dar ce este greşit în asta?

            Este simplu. Prin neştiinţă, prezenţa va răsări din nou, proaspătă, tânără; şi acest fapt va continua. Dacă te poţi bucura de amândouă, tu vei deveni al treilea, acesta fiind punctul care trebuie înţeles: dacă te poţi bucura de amândouă, înseamnă că nu eşti nici una – nici prezent, nici absent – tu eşti cel care se bucură de amândouă. Intră ceva de dincolo. De fapt, eşti adevăratul observator.

            Fericirea de care te bucuri are ceva greşit? Atunci când fericirea a trecut şi tu devii trist, ce este greşit în tristeţe? Bucură-te de ea. O dată ce devii capabil să te bucuri de tristeţe, atunci nu eşti nici una dintre cele două.

            Iar eu îţi zic: dacă te bucuri de tristeţe, vei descoperi că are frumuseţile ei. Bucuria este puţin superficială; tristeţea este foarte profundă, are adâncime. Un om care nu a fost niciodată trist va fi superficial doar la suprafaţă. Tristeţea este ca o lumină întunecată, foarte profundă. Întunecimea are ataşată o tăcere şi o tristeţe. Bucuria clocoteşte; are sunet. Este ca un râu din munţi; sunetul este creat. Dar în munţi, râul nu poate fi niciodată foarte adânc; este mereu superficial. Când râul ajunge la câmpie devine adânc, dar sunetele se opresc. Se mişcă de parcă nu s-ar mişca. Tristeţea are adâncime.

            De ce să creezi probleme? Pe timp de veselie, fii fericit, bucură-te de ea. Nu te lăsa identificat cu ea. Atunci când spun fii fericit, spun să te bucuri de ea. Lasă să fie un climat care se va mişca şi se va schimba. Dimineaţa se preschimbă în prânz, prânzul în seară, iar apoi vine noaptea. Lasă fericirea să fie un climat din jurul tău. Bucură-te de ea, iar atunci când vine tristeţea, bucură-te şi de aceasta. Eu te învăţ cum să te bucuri mereu. Stai liniştit şi bucură-te de tristeţe, şi deodată tristeţea nu mai este tristeţe; a devenit un moment tăcut, în pace, frumos în sine. Nimic nu este greşit.

            Şi apoi vine alchimia ultimă, punctul în care realizezi deodată că nu eşti nici unul dintre cele două – nu eşti nici bucuros, nici trist. Tu eşti observatorul: tu priveşti vârfuri, te uiţi la văi; dar nu eşti nici unul dintre ele.

            O dată ce ai atins acest punct, te poţi bucura de orice. Te bucuri de viaţă, te bucuri de moarte.

Maşinăriile te pot ajuta, dar nu în meditaţie

            Atât de multe maşini au fost create în toată lumea, pretinzând că ele îţi pot oferi meditaţia; tu trebuie doar să-ţi pui căştile şi să te relaxezi, iar în zece minute vei ajunge la starea de meditaţie.

            Este o mare prostie, dar este un motiv pentru care o astfel de idee a venit în minţile oamenilor care se pricep la tehnică. Mintea funcţionează la o anumită lungime de undă atunci când este trează. Atunci când visăm, ea funcţionează la o altă lungime de undă. Când adoarme rapid, funcţionează la o altă lungime de undă. Dar nici una dintre acestea nu înseamnă meditaţie.

            Mii de ani am denumit meditaţia turyia „cea de-a patra”. Dacă treci peste somnul cel mai profund şi încă eşti conştient, acea stare este meditaţie. Nu este o experienţă; ea este fiinţa ta.

            Dar aceste mecanisme hi-tech pot fi de un imens ajutor în mâinile potrivite. Ele pot ajuta să se creeze un fel de unde în mintea ta astfel încât să începi să te simţi relaxat, ca şi cum ai fi pe jumătate în somn... gândurile dispar, şi vine un moment când totul devine tăcere. Este momentul când undele sunt acelea ale unui somn profund. Nu vei fi conştient de acest somn profund, dar după zece minute, atunci când nu mai eşti conectat la maşinărie, vei vedea efectele: eşti calm, liniştit, tăcut, fără grijă, fără tensiune; viaţa ţi se pare că este mai veselă. Omul se simte ca şi cum a făcut o baie interioară. Întreaga ta fiinţă este calmă şi liniştită.

            Dar te înşeli dacă crezi că aceasta este meditaţie. Eu aş spune că este doar o experienţă bună, iar în timp ce eşti în momentul somnului profund, dacă poţi fi conştient chiar de la început, atunci când mintea începe să schimbe undele... Trebuie să fii mai ager, mai treaz, mai atent – ce se întâmplă? – şi vei observa că mintea cade în somn, treptat, treptat. Şi dacă poţi observa cum mintea adoarme... cel care vede acest lucru este fiinţa ta, iar acesta este scopul meditaţiei autentice.

            Aceste maşini nu pot crea conştiinţa. Pe aceasta trebuie să o creezi tu, dar în zece minute aceste maşinării pot crea cu siguranţă o posibilitate pe care tu să nu o poţi crea în ani de efort.

            Aşadar, nu sunt împotriva acestor instrumente hi-tech, sunt pentru ele. Vreau numai ca oamenii care răspândesc aceste maşinării în jurul lumii să ştie că fac treabă bună, dar este incompletă.